-Mami, mi-e dor de bunicul meu!

-Iubita mea, bunicul meu trăieste în mine pentru că este tatăl meu. Tot corpul meu este “plin” de tatăl meu și de bunicul tău.

-Cum așa? a întrebat copilul.

-Da, tatăl meu locuiește în mine, așa cum eu locuiesc în tine. În fiecare celulă din corpul tău este o parte din mine. Tu ai stat în burtica mea și ești o parte din mine, și în tine este o parte din mine.

-Nu ințeleg…a spus copilul.

-Uite, când ți-am făcut codițele de dimineață ți-am spus că ai un vârtej așa cum avea și bunicul tău. Asta înseamna că o parte din bunicul tău este în tine.

Părinții și bunicii nostri locuiesc în noi. Sunt atât de aproape.

De fiecare dată când îți vei săruta mâna, îl poți săruta pe tatăl tău sau pe mama ta, îți poți săruta strămoșii.

De fiecare dată când te vei cuprinde în brațe îi îmbrățisezi și pe ei.

Ei sunt aici cu noi. Sunt atât de aproape.

-Mami, cât mă bucur! Înseamnă că bunicul este mereu cu mine. Mami, hai să ne jucăm cu toții, împreună, a spus copilul fericit.